August 12, 2012 Lumina si culoare

“Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al volumelor reunite sub lumina. Ochii nostri sunt facuti pentru a vedea formele sub lumina; umbrele si luminiile scot in evidenta formele; cubul, conul, sfera, cilindrul sau piramida sunt marile forme primare pe care lumina le scoate bine in evidenta; imaginea lor ne apare limpede si tangibila, fara nici o confuzie. Iata pentru ce ele sunt forme frumoase, cele mai frumoase forme.”
Le Corbusier

Lumina si culoarea sunt principalele elemente prin intermediul carora aparatul senzorial percepe semnalele emise din mediul inconjurător. Lumina este în acelasi timp si conditie fundamentala a existentei culorii. Chiar si din punct de vedere psihologic lumina şi culoarea reprezinta elemente fundamentale ale experientei umane.

Lumina

Pentru om, lumina este conditia celor mai multe din activităti. Ea este corespondentul vizual al caldurii si ajuta ochiul să perceapa “ciclul de viaţa” al orelor şi anotimpurilor. Lumina este în acelaşi timp un element dinamic care se descompune in sapte culori. Ea creeaza senzaţia de spaţiu, evidentiind volumele, iar parţile luminoase si umbrele dezvaluie formele. Fara lumina ochii nu pot percepe nici forma, nici spaţiul, nici culorile, nici mişcarea. Fara ea nu exista perceptie vizuala.
Numai prin lumina si prin cele sapte culori ale sale, formele spatiale sunt puse in valoare. Pentru simturile umane, perceptia in cel mai inalt grad are loc cand nu este nici prea multa lumina, nici prea întuneric. In acelasi timp obiectele sunt percepute diferit in functie de natura sursei artificiale. Luminatul incandescent exalta rosurile si portocaliurile, dar slabeste albastrurile. Luminatul fluorescent se apropie, teoretic, de lumina alba, dar în comparaţie cu lumina de zi, el este mult prea slab. Luminatul ambientului depinde de felul cum cad, se reflecta sau se transmit razele luminoase.
Cercetarile asupra relatiilor dintre lumina şi suprafeţele luminate au impus stabilirea unor factori specifici. Astfel lumina poate fi directa sau indirecta.
Lumina directa provine de la o sursa naturala sau artificiala, şi cade pe un obiect, realizand iluminarea directa a acestuia. Lumina indirecta este primita de un obiect, prin reflexie sau prin difuziunea luminii directe. Luminile reflectate de atmosfera sau difazate de sol, fac parte din aceasta categorie.
In cazul arhitecturii şi al design-ului industrial, pentru alegerea materialelor şi pentru evaluarea calitătii suprafetelor, trebuiesc cunoscuti factorii de reflexie, transmisie si absorbtie a luminii, la diferite materiale.

Culoarea

Culoarea reprezinta unul din elementele fundamentale ale existentei umane. Ea este prezenta in viata si activitatea noastra, punandu-si amprenta pe tot ce ne înconjoara: de la culorile din interiorul locuintei, la cele din exteriorul ei (clădiri, străzi, magazine etc.).
De modul cum aceasta ne influenţeaza sufleteste, aducandu-ne raceala sau caldura, bucurie sau tristete, liniste sau agitatie, depinde într-o foarte mare masura linistea noastra interioara şi gama trăirilor afective. Pentru toate acestea culoarea a fost întotdeauna utilizata şi studiata. Culoarea este în acelaşi timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltării capacitătii creatoare a omului.
Din marea gama a radiatiilor electromagnetice (de la razele cosmice la cele de radio-emisie) ochiul percepe doar lumina (un sector cuprins între razele ultraviolete având unde scurte şi cele infraroşii cu unde lungi). Lumina este definita, ca radiatia care poate fi sesizata cu ajutorul ochiului. Lumina alba se descompune printr-o prisma de cristal, în cele sapte culori ale curcubeului.
Percepţia culorilor a fost şi este explicata, utilizând principiile de optica şi neurofiziologie. Intensitatea luminoasa joaca de asemenea un rol important în mecanismul percepţiei cromatice, deoarece de la un anumit grad crescut de luminescenta, ochiul percepe defectuos schimbarile cromatice.
Cel mai remarcabil proces al percepţiei culorilor are însă loc la nivelul retinei. Conform teoriei tricromatice emisa de Thomas Young, conurile sunt de trei tipuri: unele sensibile la albastru, altele la verde şi altele la roşu.

Culoarea in spaţiile destinate lucrului

Culorile spatiilor destinate lucrului, depind de felul activitattii desfasurate în locurile respective si de alte conditii aferente.
Printre spatiile cel mai des analizate se găsesc halele industriale, laboratoarele, institutele de invatamant etc. O categorie aparte o reprezinta institutiile medicale.
Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spaţii, trebuiesc avute în vedere trei aspecte, şi anume: funcţional – utilitar, fizio -psihologic şi estetic – artistic.

Se constata ca efectul culorilor asupra organismului variaza atat cu varsta, cat si cu oboseala.
Daca pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este importanta, pentru cel interior este esenţiala, deoarece pe acest fond cromatic se desfasoara cea mai mare parte a activitatii si existentei noastre. Din aceasta perspectiva culoarea ambientala la locul de munca si in locuinta fiecaruia are o insemnatate majora, daca tinem seama ca aceasta reprezinta unul din factorii ce dispune sau indispune, odihneste sau oboseste, intr-un cuvant, inluentează activ sau pasiv comportamentul uman.

Ergonomia, ca stiinta multi si interdisciplinara, folosind cu preponderenta datele psihologiei experimentale, a stabilit ca pentru organizarea mai eficienta si cu efort mai mic a muncii, este necesar sa se studieze totalitatea factorilor ambientali.
Dupa studiile intreprinse de cativa cercetatori germani, culorile se comporta diferit în functie de pozitia lor in spatiul locuibil; efectul si informatia psihologica pe care o comunica variaza în raport de locul unde sunt plasate intr-o camera.

Nu este de neglijat utilizarea functionala, decorativa si psihologica corespunzatoare a culorilor in scoli, spitale, sali de spectacole, hoteluri, restaurante, in alte incaperi publice, aşa cum nu este de ignorat efectul conştient şi subliminar al culorilor in cadrul mijloacelor terestre de transport, precum si în cele aeriene şi navale.

Aspectul cromatic adecvat ofera scolii, respectiv procesului instructiv-educativ, un climat propice transmiterii si asimilarii cunostintelor, o atmosfera optima concentrarii atentiei in general. Culoarea dispune sau deranjeaza pe cei prezenti intr-o sala de curs, le mentine interesul pentru studiu, stimuleaza atentia in cazul unor planse, oboseste sau odihneste privirea. De aceea se recomanda culori pale din familia galbenului, verdelui, albastrului, rosului, sau chiar griuri acolo unde sunt expuse mai multe materiale didactice colorate.

In comert şi în marketing culoarea ocupa un loc important in amenajarea spatiilor destinate desfacerii produselor, in prezentarea atragatoare a reclamei, in etalarea marfurilor in vitrine, in conceperea ambalajelor etc.

Sunt relativ putine studii in aceasta privinta, in speta asupra felului in care efectele luminii si culorii influentează psihologia cnmparatorului. Se mizeaza in general pe talentul decoratorilor si pe bunul simt al producatorilor care au invatat empiric ca fara un serviciu de concepere şi organizare a reclamei, a prezentarii cat mai atragatoare a marfurilor sufera insasi desfacerea acestora. Sa nu uitam ca in alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se afla pe ultimul loc cand este vorba de facut o opţiune. Preferintele in materie de culoare si forma sunt atat de diverse cand este in joc adoptarea unei decizii de cumparare, incat ele ar trebui studiate. Cercetarile ar fi necesar sa prospecteze felul în care efectul cromatic devine criteriu si contribuie la diferentierea optiunilor.

BIBLIOGRAFIE:

ESTETICA ARHITECTURII – P.A. MICHELIS
LIMBAJUL CULORILOR SI AL FORMEROR – DAN MIHAILESCU
CARTEA PROPORTIILOR – H.R.RADIAN
GRAFIC SI VIZUAL INTRE CLASIC SI MODERN – LUCIAN RAICU

Recent posts